Nëngrupi

Nga Wikibooks

Shko te: navigacion, kërko
Jeni duke lexuar pjesë nga libri në punim e sipër:
Algjebra e përgjithëshme

Shkalla UNI
Gjykimet

Bashkësitë
Relacionet
Pasqyrimet
Veprimet binare

Grupi

Unaza, Trupi dhe Fusha

Le të jetë (A, \circ) grup.

[redaktoni] Përkufizimi

Nënbashkësia jo e zbrazët A1 bashkësisë A quhet nëngrup i grupit (A, \circ) në qoftë se A1 është grup lidhur me veprimin e përkufizuar \circA dhe shënohet (A 1, \circ) Mavogëlbarabart.PNG (A, \circ).[1]

[redaktoni] Nëngrupet triviale dhe jotriviale

Secili grup (A, \circ) përmban së paku dy nëngrupe - vetë grupin (A, \circ) dhe nëngrupin ({e}, \circ), ku e është element neutral. Këto nëngrupe quhen nëngrupe triviale të grupit (A, \circ). Nëse grupi (A, \circ) përmban edhe nëngrupe tjera (Ak, k\scriptstyle{=}1, 2, ... , n, ato quhen nëngrupe jotriviale (nëngrupe të vërteta) të grupit (A, \circ) dhe shënohen (Ak, \circ) < (A, \circ).

       Që të jetë (A1 , \circ < (A, \circ) duhet të plotësohen këto tri kushte:
       (b1) A 1 Nën.PNG A \scriptstyle \land e \scriptstyle \in A 1 , ku e është element neutral;
       (b2) (\scriptstyle{ \forall } a,b \scriptstyle \in A1)a \circ b \scriptstyle \in A1 dhe;
       (b3) (\scriptstyle{ \forall } a \scriptstyle \in A1)\scriptstyle{ \exists ! } a-1 \scriptstyle \in A1 i tilllë që a \circ a-1 \scriptstyle{=} a-1 \circ a \scriptstyle{=} e .
       Saktësia e këtij pohimi rrjedh drejtpërdrejti nga përkufizimet 6.1. dhe 6.3.
       Për shembull:
       (1) (A1 ,< (A, \circ) , ku A \scriptstyle{=} { - 1, 1, - i, i}, A1 \scriptstyle{=} { -1, 1} , meqë plotësohen kushtet (b1) - (b3)  ;
       (2) (\scriptstyle \mathbb{Z} ,, + )<(\scriptstyle \mathbb{Q}, +) , sepse
       (b1) \scriptstyle \mathbb{Z} Nën.PNG \scriptstyle \mathbb{Q} , 0 \scriptstyle \in \scriptstyle \mathbb{Z}  ;
       (b2) (\scriptstyle{ \forall } a, b \scriptstyle \in \scriptstyle \mathbb{Z}) a + b \scriptstyle \in \scriptstyle \mathbb{Z} , dhe
       (b3) (\scriptstyle{ \forall } a \scriptstyle \in \scriptstyle \mathbb{Z}) a-1 \scriptstyle{=} (-a)\scriptstyle \in \scriptstyle \mathbb{Z}  ; i tillë që a+(-a)\scriptstyle{=} 0 ;
       (3) (A,.)<(\scriptstyle \mathbb{R} \{0},.) , ku A \scriptstyle{=} {a+b \scriptstyle \mathsf {\sqrt { 3 }} - \scriptstyle \mid a \scriptstyle \in \scriptstyle \mathbb{Q} , b \scriptstyle \in \scriptstyle \mathbb{Q} \scriptstyle \land a+b \scriptstyle \mathsf {\sqrt { 3 }}  \scriptstyle { \neq } 0} ,
sepse:
       (b1) A Nën.PNG \scriptstyle \mathbb{R} \.{0}, 1 \scriptstyle \in A;
       (b2) (\scriptstyle{ \forall } a+b \scriptstyle \mathsf {\sqrt { 3 }} , c + d \scriptstyle \mathsf {\sqrt { 3 }} \scriptstyle \in A) (a+b \scriptstyle \mathsf {\sqrt { 3 }}) (c+d \scriptstyle \mathsf {\sqrt { 3 }})\scriptstyle{=} p+q \scriptstyle \mathsf {\sqrt { 3 }} \scriptstyle \in A ,
dhe
       (b3) (\scriptstyle{ \forall } a+b \scriptstyle \mathsf {\sqrt { 3 }} \scriptstyle \in A) a-1 \scriptstyle{=}\textstyle \mathrm { \frac{a}{a^{2}-3b^{2}}  +  \frac{-b}{ a^{2}-3b^{2}} } \scriptstyle \mathsf {\sqrt { 3 }} \scriptstyle{=} r + s \scriptstyle \mathsf {\sqrt { 3 }} \scriptstyle \in A, i tillë
a • a-1 \scriptstyle{=} 1 .
       S h e m b u l l i  22 -  Të tregohet se bashkësi A \scriptstyle{=} {p1 , p2 , ... p6 } ku:
        p1 \scriptstyle{=}  \Bigl( \begin{matrix} \scriptstyle \mathbf a & \scriptstyle \mathbf b & \scriptstyle \mathbf c \\ \scriptstyle \mathbf a & \scriptstyle \mathbf b & \scriptstyle \mathbf c \end{matrix} \Bigr) , p2 \scriptstyle{=}  \Bigl( \begin{matrix} \scriptstyle \mathbf a & \scriptstyle \mathbf b & \scriptstyle \mathbf c \\ \scriptstyle \mathbf a & \scriptstyle \mathbf c & \scriptstyle \mathbf b \end{matrix} \Bigr) , p3 \scriptstyle{=}  \Bigl( \begin{matrix} \scriptstyle \mathbf a & \scriptstyle \mathbf b & \scriptstyle \mathbf c \\ \scriptstyle \mathbf b & \scriptstyle \mathbf a & \scriptstyle \mathbf c \end{matrix} \Bigr) ,
       
        p4 \scriptstyle{=}  \Bigl( \begin{matrix} \scriptstyle \mathbf a & \scriptstyle \mathbf b & \scriptstyle \mathbf c \\ \scriptstyle \mathbf b & \scriptstyle \mathbf c & \scriptstyle \mathbf a \end{matrix} \Bigr) , p5 \scriptstyle{=}  \Bigl( \begin{matrix} \scriptstyle \mathbf a & \scriptstyle \mathbf b & \scriptstyle \mathbf c \\ \scriptstyle \mathbf c & \scriptstyle \mathbf a & \scriptstyle \mathbf b \end{matrix} \Bigr) , p6 \scriptstyle{=}  \Bigl( \begin{matrix} \scriptstyle \mathbf a & \scriptstyle \mathbf b & \scriptstyle \mathbf c \\ \scriptstyle \mathbf c & \scriptstyle \mathbf b & \scriptstyle \mathbf b \end{matrix} \Bigr) ,
në lidhje me shumëzimin e pasqyrimeve \circ është grup (A, \circ) . Të caktohen të gjitha nëngrupet jotriviale të grupit (A, \circ) .
       Z g j i d h j e : Formojmë tabelën e shumëzimit të pasqyrimeve:
\circ   p1   p2   p3   p4   p5   p6
   p1     p1   p2   p3   p4   p5   p6
   p2     p2   p3   p4   p5   p6   p1
   p3     p3   p4   p5   p6   p1   p2
   p4     p4   p5   p6   p1   p2   p3
   p5     p5   p6   p1   p2   p3   p4
   p6     p6   p1   p2   p3   p4   p5


       Nga kjo tabelë shihet se plotësohen të katër aksiomat e grupit, ku p1 është element neutral, kurse për secilin element të bashkësisë A ekziston elementi invers në lidhje me veprimin \circ  :
       
Elementi    p1    p2    p3   p4    p5    p6
Elem. i invers    p1    p2    p3   p4    p5    p6
andaj (A, \circ) është grup.
       Nëngrupet jotriviale të grupit (A, \circ) janë: (A1, \circ), (A2, \circ), (A3, \circ) dhe (A4,\circ ) ku: A1\scriptstyle{=}{p1, p2}, A2\scriptstyle{=}{p1, p3}, A3\scriptstyle{=}{p1, p6} dhe A4\scriptstyle{=}{p1, p4, p6 }

  1. Matematika I dhe II i Entit të Teksteve dhe Mjeteve Mësimore të KSA të Kosovës, Fakulteti Teknik në Prishtinë (1979).